Cum poți să faci față stresului în timpul perioadelor electorale
Dacă numai gândul la alegerile care urmează îți ridică nivelul de stres până la cer, să știi că nu ești singura persoană în această situație. Se vorbește rar în spațiul public despre modul în care perioadele electorale afectează starea de sănătate psihică a oamenilor și în general nu prea se comentează modificările pe care aceste perioade le aduc în viața de zi cu zi a oricărui om. Întrebarea pe care e posibil să ți-o pui și tu și la care voi încerca să răspund azi este: se poate se fiu un om implicat și conectat la politică (adică la realitatea din jur) și să am grijă de sănătatea mea mintală în același timp?
24 noiembrie e tot mai aproape, ceea ce înseamnă că am avut deja o perioadă semnificativă de campanie și urmează al doilea calup de alegeri din acest an (după cele din vară). Dacă te gândești la faptul că am avut aproape un an întreg afectat de campanii electorale și ți se pare că ți se ridică tensiunea instant, află că nu ești singurul om iritat de situație. În România nu am găsit studii dedicate acestui subiect, dar în alte țări cercetătorii au arătat că alegerile sunt deseori o sursă reală de stres pentru cel puțin jumătate din populație. Gândurile legate de viitorul țării în care trăiesc e o sursă de stres pentru aproape toți oamenii (chiar și pentru cei din țări sau orașe foarte dezvoltate), dar în mod specific atmosfera politică și electorală pare a fi un tip de stres aparte. Politica le declanșează unora dintre noi atâta anxietate, nefericire și o stare atât de proastă per total încât merită să încercăm să înțelegem de ce (și să căutăm și soluții).
Și acum întrebarea de 1000 de puncte: cum fac să nu pierd contactul cu ceea ce se întâmplă în jurul meu, să nu mă detașez complet de lucrurile care sunt, totuși, relevante pentru viața mea și să am grijă de sănătatea mea psihică (atât cât ține de mine, fără să pun și eu mai multă presiune decât e cazul)? Într-un fel pare o temă din start imposibilă - cum vine asta, să mă deconectez rămânând, totuși, la curent??
Putem începe să căutăm un răspuns în faptul că toate aspectele controversate din viața noastră par a avea o componentă politică dacă ne uităm mai atent la ele. Nu se știe în ce măsură stresul legat de politică în perioada electorală e diferit de stresul obișnuit (cât de diferită e politica pe care o fac partidele de politica familiei noastre sau de politica firmei în care lucrăm?), dar e interesant că unii oameni care nu se simt excesiv de stresați de aspectele vieții de zi cu zi pot avea o anxietate mare în fața politicii în perioadele electorale. Niște explicații posibile pentru această discrepanță ar putea sta în faptul că a fi nevoiți să interacționăm cu oameni care nu ne plac ne stresează în mod evident. A afla că nu împărtășim valorile altor persoane, da, și asta e de așteptat să ne streseze. Mai poate fi și faptul că sistemul politic pare o entitate mult mai mare și mai puternică decât noi, la nivelul unui singur individ. Iar ideea că un sistem atât de mare și de influent ne poate afecta într-un mod pe care îl percepem negativ (de exemplu, cu un rezultat electoral care nouă nu ne convine) poate, desigur, să ne streseze suplimentar. Pe scurt, stresul politic în perioada electorală e posibil să fie de fapt un pachet de multe alte tipuri de stres la un loc.
O altă dimensiune importantă care contribuie (probabil în mod circular) la intensitatea acestui tip de stres e faptul că propaganda politică e aproape imposibil de evitat în perioadele electorale. E pe smartphone, e pe stradă, e la radio, deci ar presupune un efort destul de mare să eviți complet politica zilele astea. Un moment bun să ne întrebăm: ce se mai poate face în afară de evitare?
Când suntem stresați putem avea emoții intense și dacă tot le avem, un prim pas ar fi să acceptăm că sunt acolo. Emoțiile (unul dintre semnalele evidente ale stresului) ne ajută în general să facem lucruri și toate emoțiile au un sens. Nu le avem degeaba, deci în primul rând e util să știm că va fi pierzător pe termen lung să ne cancelăm emoțiile. Emoțiile negative au deja o reputație proastă și ni se spune că sunt negative pe nedrept. De fapt, emoțiile poreclite negative sunt cele care ne împing spre acțiune, inclusiv spre schimbări benefice pentru viețile noastre și nu ar fi bine deloc dacă ar dispărea complet. Ce e de ajutor, însă, este să avem o varietate mare de strategii pentru a pune aceste emoții la treabă în beneficiul nostru și să nu le lăsăm să devină ele personaje principale pe scena vieții (they are unpaid actors și așa să rămână!). Așadar, soluția unu: recunoașterea și acceptarea emoțiilor oricare ar fi ele. Mai ales dacă e vorba despre un element stresant aflat în afara controlului nostru, un gând liniștitor ar putea fi că nu trebuie să facem nimic. Nu trebuie să ne îmbunătățim imediat starea, nu trebuie să ne simțim repede bine, fiindcă dacă ne grăbim să scăpăm de emoții e posibil să se și înrăutățească. Pe scurt, nu e nimic fundamental greșit în noi atunci când ne simțim stresați, deci nu e nici urgent, nici obligatoriu să ne schimbăm starea cu forța.
Cum probabil bănuiești deja, o altă recomandare (probabil cu iz paradoxal) ar fi să nu urmezi sloganul “keep calm and carry on” când vine vorba de stresul electoral, fiindcă e posibil să-ți întărească ideea eronată că stările proaste și emoțiile negative ar putea vreodată să fie eliminate prin ignorare. Ca și cum ar fi ceva în sine greșit cu a avea emoții de toate felurile. Ca și cum doar calmul ar fi acceptabil sau “normal” în toate situațiile. Dimpotrivă, sunt foarte multe momente când e foarte ok să te supere ceva, să te uiți cu curiozitate la ce simți și să accepți semnalul pe care ți-l transmite o emoție despre lucrurile de care îți pasă ție. Și dacă primul instinct e să te detașezi de sursa stresului, atunci ar putea al doilea pas să fie să îi cauți pe cei care au aceleași valori cu tine, fără să îi anulezi mental pe cei care sunt diferiți. Poți să simți mândrie și aparteneță la un grup simultan cu compasiune sau curiozitate autentică față de alte grupuri. Lumea poate fi un loc imperfect și scary, dar și un loc interesant și plin de oportunități. Din perspectiva asta mai puțin dihotomică pozitiv-negativ, dar și din conectarea cu ceilalți oameni ne putem lua energia și motivația să ne ocupăm și de noi înșine și să fim și implicați civic. Și tot prin căutarea acestui echilibru deja începem să ne îngrijim și de sănătatea noastră mintală.
Ideea trei: informare și educare despre subiectele pentru care ni se cere votul. Unele studii arată că acei oameni care sunt mai bine informați cu privire la procesele democratice și la instituțiile din sistemul politic sunt afectați la nivel emoțional într-o mai mică măsură decât cei mai puțin informați. Și când spun “a fi informat” nu mă refer la a urmări non-stop știrile sau social media, ci la a te educa, dacă ai posibilitatea, asupra modului în care funcționează efectiv sistemul politic în care ne aflăm și instituțiile sale (pentru care ni se și cere opțiunea prin vot, de fapt). E interesant de știut că într-o democrație, scopul acestor instituții este de obicei tocmai gestionarea conflictului, iar tehnica cea mai des utilizată este a negocierii. Dacă ți se pare că ai energie și te ajută să faci chiar mai mult decât să citești despre asta, poți folosi imboldul emoțiilor resimțite în context electoral ca să te alături unui grup de activiști, să faci voluntariat sau este la fel de ok și să te concentrezi doar pe treburile tale personale.
În concluzie, acceptarea, comunicarea și informarea par a fi top 3 surse de sprijin psihologic în aceste vremuri agitate. Sper că te-a ajutat să citești aceste rânduri, iar dacă ai alte soluții sau strategii proprii relevante pentru perioada actuală, îmi poți scrie aici și le voi publica pe cele mai utile. Dacă resimți un grad de stres ridicat, dacă ți se pare că neliniștea îți afectează semnificativ funcționarea și calitatea vieții și dacă consideri că o evaluare sau intervenție psihologică te-ar putea ajuta, mă poți contacta oricând pentru o programare.
Surse content:
American Psychological Association
Weinschenk A, Smith K. Is political anxiety different than general anxiety? Politics and the Life Sciences. 2024;43(2):226-234. doi:10.1017/pls.2024.6
Timothy Fraser, Daniel P Aldrich, Costas Panagopoulos, David Hummel, Daniel Kim, The harmful effects of partisan polarization on health, PNAS Nexus, Volume 1, Issue 1, March 2022, pgac011, https://doi.org/10.1093/pnasnexus/pgac011
Ford, B. Q., Feinberg, M., Lassetter, B., Thai, S., & Gatchpazian, A. (2023). The political is personal: The costs of daily politics. Journal of Personality and Social Psychology, 125(1), 1–28. https://doi.org/10.1037/pspa0000335
Brett Q. Ford, Matthew Feinberg, Coping with Politics: The Benefits and Costs of Emotion Regulation, Current Opinion in Behavioral Sciences, Volume 34, 2020, Pages 123-128, ISSN 2352-1546, https://doi.org/10.1016/j.cobeha.2020.02.014
Sursa foto: Adrien Ledoux, Unsplash.com
