Sărbători obișnuite și un an nou (suficient de) bun
Sărbătorile înseamnă de obicei fericire, veselie și liniște sufletească, nu? Dacă nu, să știi că nu doar pentru tine – perioada sărbătorilor e o sursă de stres și uneori de tristețe pentru foarte mulți oameni. Citește mai departe dacă vrei să afli de ce și cum poți face față.
Nicio experiență umană nu e identică cu alta, dar majoritatea persoanelor care se simt stresate de perioada sărbătorilor își pot recunoaște măcar câteva motive de stres în lista de mai jos:
Așteptări nerealiste: De la alegerea cadoului perfect la decorarea casei și până la planificarea ținutelor vestimentare, presiunea de a atinge mereu standarde extrem de înalte e deseori epuizantă.
Program solicitant: Uneori chiar din noiembrie încep să ni se adune sarcini și liste de treburi de făcut în plus față de responsabilitățile obișnuite. Mai mult, în afară de a bifa propriile liste de “to do” ni se mai adaugă și participarea la evenimentele altora – cine are timp de toate?
Bani: Sărbătorile sunt scumpe, iar dacă deja aveai probleme cu banii înainte de această perioadă, atunci sezonul de iarnă aduce un nou nivel de stres financiar.
Mâncarea și alcoolul: Parada meselor și petrecerilor de sărbători ne aduce tuturor dileme despre cum putem face alegeri sănătoase, despre cum putem rezista tentațiilor sau despre cum putem face față părerilor altora despre comportamentul propriu.
Angajamentele sociale: Sărbătorile pot fi dificile pentru persoanele care au deja anxietate socială, chiar dacă este vorba despre a petrece timp doar cu familia și prietenii. Această perioadă poate fi grea și pentru cei care se simt obligați să petreacă timp cu rudele cu care nu se înțeleg bine.
Singurătatea: Aărbătorile pot declanșa sentimente de singurătate persoanelor care au relații la distanță, dar și celor care au pierdut pe cineva drag sau celor care au trecut recent printr-o despărțire.
Responsabilitățile față de copii: Părinții pot simți o presiune suplimentară de a le oferi copiilor lor cele mai bune sărbători posibile, ceea ce poate contribui la un burnout parental. Părinții care trebuie să meargă la serviciu cât timp copiii lor sunt în vacanță pot avea dificultăți să găsească pe cineva care poate sta cu copiii, ceea ce este în sine o altă sursă de stres.
Obiective noi: Ca și cum nu ar fi suficient de greu să-ți revii după toate cele de mai sus, de la 1 ianuarie ni se spune că ar fi bine să ne punem viața în ordine cât mai rapid, să ne stabilim obiective ambițioase și să ne apucăm imediat de obiceiurile sănătoase pe care le-am tot amânat.
Cum putem să facem față?
Monitorizarea propriilor nevoi. Poate fi de ajutor să te gândești la ce vrei tu de la aceste sărbători, pe cine vrei cu adevărat lângă tine și ce-ți poate aduce ție o stare mai bună cu pe termen lung. Dacă știm deja ce ne ajută e bine să observăm și ce ne încurcă atunci când suntem stresați, deci să ne întrebăm chiar și lucruri simple precum: Am băut suficientă apă azi? Am nevoie să mă culc mai devreme? Am mâncat ceva care îmi face bine? Am ieșit din casă și am făcut mișcare azi? Am vorbit cu oamenii la care țin cel mai mult?
Utilizarea stresului în favoarea noastră. E bine să știm și că există și un tip de stres bun, iar pe acesta îl putem recunoaște în momentele în care ne crește nivelul de energie și când ni se pare că ne mobilizăm într-o direcție bună pentru noi. Dacă ne simțim motivați, deciși și dispuși să ne confruntăm cu provocările zilnice atunci știm că avem un tip de stres benefic. Stresul care nu ne face bine este cel cronic, cel care ne face uneori incapabili să ne concentrăm sau să luăm decizii. Stresul pe care nu ni-l dorim e cel care ne face să ne îmbolnăvim mai des, ne cauzează tot felul de dureri fizice sau ne afectează negativ somnul, apetitul și dispoziția, cel din cauza căruia ne putem simți mai iritabili, mai furioși sau mai anxioși decât de obicei.
Să facem loc pentru mai puțin, mai ales dacă ne simțim încurcați de zilele mai scurte și mai întunecoase. Nu te împotrivi diferențelor față de vară, dar nici nu te complace prea mult. Dacă observi că nu te simți bine în această perioadă, să știi că:
E ok să faci mai puține lucruri decât de obicei
E ok să te miști mai lent
E ok să muncești doar atât cât poți
E ok să ieși pe afară doar ca să observi natura
E ok să te retragi temporar din orice activitate dacă simți nevoia
E ok să nu te grăbești deloc atunci când mergi, dormi sau te odihnești
Hibernează dacă vrei. Activitățile potrivite sezonului de iarnă pot fi lipsite de scopuri și pot include privitul pur și simplu pe fereastră, statul degeaba, existatul și atât. Dacă ai un loc în casă potrivit pentru relaxare poți petrece acolo câteva minute în liniște, fără nicio distragere. După aceea îți poți relua activitățile obișnuite cu o dispoziție îmbunătățită.
Renunțarea la idealizare. Imaginea idilică, armonioasă și “ca în filme” a sărbătorilor este foarte departe de realitatea multora dintre noi, de aceea e important să acceptăm că timpul petrecut cu familia este mai degrabă dubios și nu “cum ar fi trebuit să fie”.
Acceptarea a ce nu putem schimba: Mâncarea va fi așa și-așa, certurile se vor întâmpla, sprâncenele se vor ridica, discuțiile despre politică ne vor enerva, valorile personale se vor încălca, iar unii dintre noi vor constata că s-au schimbat foarte mult deși toți ceilalți au rămas la fel.
Spune-i pe nume dacă te supără: Să fim specifici și clari cu privire la ce ne produce disconfort sau anxietate poate fi de ajutor în a reduce senzațiile neplăcute pe moment. Dacă poți spune cu voce tare ce te supără e cu atât mai bine, dar dacă nu, e ok să-i spui doar cuiva în care ai încredere sau să scrii pe o foaie. “Mă simt (specific ce emoții) în legătură cu (specific ce te deranjează)”. Sigur că sună prea simplu ca să funcționeze, dar poate tocmai de aceea merită o șansă?
Sper că te-a ajutat să citești aceste rânduri, iar dacă ai alte soluții sau strategii proprii relevante pentru perioada actuală, îmi poți scrie aici și le voi publica pe cele mai utile. Dacă resimți un grad de stres ridicat, dacă ți se pare că neliniștea îți afectează semnificativ funcționarea și calitatea vieții și dacă consideri că o evaluare sau intervenție psihologică te-ar putea ajuta, mă poți contacta oricând pentru o programare.
