Merită sau nu să-ți faci rezoluții anuale?

Stresobiective

Dec 30

În această perioadă din an e posibil să auzim în jurul nostru tot felul de discuții despre ce vor alți oameni să facă sau ce plănuiesc să îmbunătățească în viețile lor. Poate fi amuzant să te gândești la propriile tale rezoluții anuale, dar poate fi și ceva care poate să te întristeze, mai ales dacă ai experiență cu a nu le respecta. Nu e niciodată simplu să te ocupi de obiective de viață noi, dar le poți negocia cu tine însuți astfel încât ele să te ajute să te simți mai bine, nu mai rău.

La ce ne trebuie oricum ideea de An Nou?

Potențialul de optimism cu care vine ziua de 1 ianuarie nu este întâmplător. Există un efect de “fresh start”, o atitudine colectivă de deschidere în fața schimbărilor mai mari sau mai mici care pot urma evenimentelor importante din calendar. Un nou an calendaristic poate avea semnificația simbolică a unui nou început, ca și cum am putea lua unele lucruri de la zero și am avea o șansă validată din punct de vedere social să (ne) reconstruim sau (re)definim. Chiar dacă este doar o convenție și chiar dacă știm că suntem de fapt liberi să facem schimbări în orice zi a lunii sau a anului, senzația că nu suntem singurii cu acest mindset în acest moment ne poate fi de mare ajutor.

Cum trecem de la niște rezoluții teoretice la a le pune cu adevărat în practică?

Oricine își poate stabili obiective pe care să se chinuie să le atingă și apoi să le abandoneze și apoi să stabilească altele cu care să procedeze la fel. Iată cele mai frecvente motive pentru care mulți oameni nu se țin deseori de propriile lor rezoluții anuale:

Constrângeri de timp: Cuiva care are deja programul plin până la refuz îi poate fi imposibil să facă loc pentru un nou obicei – mai ales dacă mai și subestimează cât timp necesită adopția respectivului obicei.
Mentalitatea de “lup singuratic”: Unora le este greu să recunoască cât de greu e să facă lucruri de unii singuri, fără cineva care să îi mobilizeze sau să îi încurajeze în cadrul unui sistem de sprijin (prieteni, familie, comunitate împreună cu care să împingă bolovanul la deal).
Obiective definite impropriu: Unele rezoluții anuale sunt formulate prea vag sau nerealist, iar multe dintre ele depind de un grad de energie fizică sau psihică pe care nu-l putem menține constant. Fără un plan concret care să includă și activități plăcute (cu valoare de recompense personale) e greu să măsurăm progresul și să ne menținem motivația.
Probleme de sănătate mintală: Depresia, anxietatea și alte sindroame clinice pot face ca orice rezoluții de an nou să fie greu de respectat, mai ales dacă avem și un grad de stres zilnic foarte ridicat.
Perfecționismul: De fiecare dată când suntem prea critici cu noi înșine ni se reduce gradul de motivație și ne poate apărea senzația de înfrângere, ceea ce poate fi un pas premergător al renunțării.
Constrângeri financiare: Un cerc vicios al stresului în care stresul financiar sau cel minoritar sau orice alt tipuri de stres pot întreține o spirală a eșecurilor ce nu depind doar de puterea noastră individuală de a ne mobiliza.
“Cultura succesului”: Deși presiunea de a avea succes și de a reuși este deseori un factor pozitiv, care îi mobilizează pe unii oameni să obțină ce-și doresc, totuși, un exces de presiune de a ne conforma unui șablon social nerealist poate fi dăunător sănătății noastre psihice. Grijile și dubiile dobândite mai ales prin comparațiile excesive cu alți oameni pe care îi vedem în rețelele sociale alcătuiesc o cultură toxică și tot mai puternică, dar nu e obligatoriu ca toată lumea să îi cadă în plasă. Există studii recente care arată că un concept numit “mattering” sau “valorizare” ne-ar putea proteja prin faptul că promovează existența valorii personale independentă de reușitele personale.

Deci, să ne batem capul cu a avea rezoluții sau nu?

Să ne lăsăm inspirați de momentul anului nou acceptând că viața de zi cu zi ne va oferi și obstacole - iată un prim pas necesar dacă vrem să nu ne abandonăm complet obiectivele personale în 2025. Totuși, putem investi mai puțin timp în alegerea conținutului obiectivelor sau dorințelor noastre și să alocăm mai mult timp planificării și urmăririi lor efective.

Cum știu dacă am un obiectiv personal suficient de ok?

Poți începe de la orice subiect care te pasionează, dar ai grijă să îl exprimi ca pe un obiectiv, adică să îl reformulezi de atâtea ori cât e nevoie până dobândește următoarele trăsături:

Să fie mic și realizabil. Poți avea ambiții oricât de mari, dar numai dacă apoi le împarți în ținte mai mici și mai ușor de gestionat pe parcursul unui an. De exemplu, să ieși zilnic la 15 minute de plimbare în aer liber sună mai realist decât să mergi o oră la sală în fiecare zi sau să devii maratonist profesionist când ultima oară ai alergat doar după un autobuz.
Să sune pozitiv și orientat spre acțiune, nu negativ și orientat spre evitare. E diferența dintre “vreau să fiu mai recunoscătoare și să scriu zilnic 3 lucruri pe care mă bucur că le am în viața mea” și “să nu mă mai plâng atâta despre toate nimicurile”.
Să fie inspirat de ambiții sau valori fundamentale pentru tine. Faptul că obiectivele mai mici sunt mai ușor de măsurat și gestionat nu înseamnă că nu trebuie să ai și ambiții oricât de mari vrei tu. Într-un studiu despre rezoluțiile de An Nou cercetătorii au constatat că oamenii care și-au pus obiectivele lor cele mai ambițioase lângă țintele lor cele mai mici și mai realiste au depus mai mult efort să le împlinească pe toate. De exemplu, dacă vrei sănătate și fericire la bătrânețe poți accepta pentru moment să faci doar un pas mic în această direcție precum analizele anuale sau să meditezi 5 minute în fiecare zi. Dacă ai obiective pe termen lung care țin și de sănătatea ta psihică, te-ar putea ajuta să le discuți și cu un psihoterapeut.

Ce mai putem face pe parcursul anului ca să ne îndeplinim obiectivele personale

Chiar dacă în luna ianuarie toată lumea va fi cu rezoluțiile proprii undeva la început, ar fi util să ne menținem atenția pe propria dezvoltare și în lunile care urmează. Dacă ne concentrăm pe creștere și pe îmbunătățiri incrementale (nu pe rezultatul final) putem să ne schimbăm subtil comportamentul în direcția dorită, chiar și fără să ne dăm seama.

Pe măsură ce progresăm spre atingerea propriilor obiective ar mai fi util și să:

Rămânem conectați la prezent. Să nu ne facem prea multe griji dacă deviem de la planul inițial și să folosim tehnici de mindfulness dacă vrem să ne permitem să trăim toate experiențele fără prea multă auto-critică.
Exersăm auto-compasiunea. Dacă avem victorii mici să le sărbătorim pe fiecare în parte, iar dacă dăm de obstacole să fim iertători cu noi înșine și să ne încurajăm să continuăm.
Căutăm îndeplinirea obiectivelor pentru satisfacția personală, nu doar pentru a primi validare externă. Să avem motive personale pentru care acționăm ajută la păstrarea motivației și la bunăstarea psihică.
Credem pe bune în noi înșine. Oamenii care au capacitatea de a-și duce la bun sfârșit planurile sunt cei care îmbrățișează schimbarea, flexibilitatea și încrederea în sine, fără auto-învinovățiri și fără a idealiza viitorul.
Interpretăm provocările și obstacolele ca pe oportunități de învățare și îmbunătățire, nu ca pe niște indicii că mai bine nu mai facem nimic.
Rămânem determinați, dar și flexibili. Poate că nu avem încă destule studii științifice care să arate că flexibilitatea mentală ajută la îndeplinirea obiectivelor, dar ea sigur ajută la sănătatea noastră psihică. O atitudine deschisă și curioasă în fața imprevizibilului ne poate scăpa de presiunea urmăririi unui plan rigid și de un stres nenecesar, iar uneori poate chiar să scadă șansele de a renunța prematur la ambițiile noastre. Este un semn important de reziliență să reușim să ne adaptăm obiectivele la realitatea din teren fără să capitulăm.

Pe măsură ce vom avansa în continuare spre 2025, poate fi de ajutor să ne gândim la ce contează cel mai mult pentru noi și să folosim acest moment pentru a ne mobiliza în direcții benefice pentru noi. Dacă rămânem adaptabili, dacă sărbătorim victoriile mici și dacă ne purtăm cu blândețe cu noi înșine, ne creștem șansele să ajungem unde vrem, dar și să ne bucurăm de călătorie mai mult decât de destinație.

PS: Dacă “să găsesc un psihoterapeut potrivit pentru mine” sună ca o rezoluție ok în cazul tău, să știi că îți poți face o programare aici.

Surse content:

The Fresh Start Effect: Temporal Landmarks Motivate Aspirational Behavior

https://faculty.wharton.upenn.edu/wp-content/uploads/2014/06/Dai_Fresh_Start_2014_Mgmt_Sci.pdf

Using our understanding of time to increase self-efficacy towards goal achievement

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6690557/

Perfectionism and the pursuit of personal goals: A self-determination theory analysis

https://link.springer.com/article/10.1007/s11031-017-9654-2

Making New Year's Resolutions that Stick: Exploring how Superordinate and Subordinate Goals Motivate Goal Pursuit

https://iaap-journals.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/aphw.12172

Adaptive Goal Processes and Underlying Motives That Sustain Mental Wellbeing and New Year Exercise Resolutions

https://www.mdpi.com/1660-4601/20/2/901